De ziua internațională a drepturilor copiilor ne amintim de cadrul etic în care avem obligația de a lucra cu copiii. Ne dorim ca astfel să le respectăm drepturile de fiecare dată când stabilim o intervenție. Pentru implementarea interventiilor comportamentale consultam familiile copiilor si cerem acordul părinților. Integritatea morală se construiește greu. E nevoie de dorință și determinare, cunoștințe și grijă față de semeni. „O persoană cu integritate morală vrea să facă ceea ce este corect” (Clark & Lattal, 1993).
Desigur că nu de fiecare dată este ușor. A echilibra dorința de libertate a copilului cu nevoi care îi pot face rău în cele din urmă reprezeintă provocarea noastră ca specialiști. Pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că am luat la cunoștință care sunt drepturile persoanelor la intervențiile comportamentale, cum putem să ne asigurăm că persoana învață în mod responsabil să își exercite gradele de libertate și să reținem că în spatele tutoror drepturilor copiilor sunt nevoi fundamentele care trebuie respectate pentru o dezvoltare armonioasă.
Housten, și alții (1988) au discutat despre drepturile unui individ la intervenții comportamentale eficiente. Rămâne întrebarea: sunt aceleași și atunci când clientul este un copil cu autism?
- Orice individ are dreptul la un cadru terapeutic: un loc sigur, uman și care să răspundă la nevoile individuale ale fiecărei persoane este necesar pentru ca intervențiile să fie eficiente.
- Orice individ are dreptul la servicii a căror ultim scop este bunăstarea personală: scopul principal al analizei comportamentale aplicate este de a asista persoanele în dobândirea abilităților funcționale de viață și a le practica în mod independent.
- Orice persoană are dreptul la intervenții aplicate de un analist comportamental competent: analiștii comportamentali au o responsabilitate atât de a implementa, cât și de a evalua dacă intervențiile comportamentale sunt adecvate din punct de vedere social.
- Orice persoană are dreptul la programe care o învață abilități de viață funcționale.
- Orice persoană are dreptul la evaluari ale comportamentului: o analiză completă a unui comportament (analizarea legăturii dintre antecendent -comportament – consedință) este esențială atunci când este necesară modificarea unui comportament indezirabil.
- Orice persoană are dreptul la cele mai eficiente proceduri terapeutice disponibile.
Desigur că și copilul cu autism beneficiază de aceleași drepturi atunci intră în contact cu un mediu de terapie comportamentală aplicată. Mai mult decât atât, Bannerman, Sheldon, Sherman și Harchik (1990) au atras atenția înca din anii 90` asupra nevoii de a echilibra intensitatea și nevoile intervenției cu nevoia fiecărui individ de a-și exercita libertățile și dreptul de a alege. Ei și-au pus întrebarea „Ce înseamnă procesul de abilitare pentru o persoană cu dizabilitate și care sunt gradele de libertate de care se poate bucura persoana?”, iar răspunsul este pe atât de practic, pe cât de teoretic poate fi. „Oamenii nu numai că tânjesc după libertate, dar de asemenea se bucură de alegerile simple, cum ar fi să se angajeze în activități neproductive, deși inofensive, precum urmărirea serialelor, să mănânce prea multe gogoși, să își ia o după amiază liberă sau să adoarmă înainte de a cină. […] Aceste alegeri sunt prețuite de toți oamenii, inclusiv de cei cu dizabilități.”
Dar odată cu drepturile vin și responsabilitățile. A învăța o personaă cum să își exercite cu responsabilitate libertatea poate să fie un obiectiv pe termen lung în procesul de terapie. Pornind de la abilitățile lor, vom încuraja, astfel, să facă atâtea alegeri cât le permit abilitățile, atâta timp cât aceste alegeri nu sunt în detrimentul lor sau al altora.
Știind toate acestea acum, apare întrebarea „De ce este necesar pentru noi ca specialiști să avem în vedere toate aceste aspecte?” O persoană cu dizabilități poate să nu fie conștientă de drepturile sale sau poate chiar să renunțe la acestea fără să vrea. De aceea, ca specialiști este bine să protejăm drepturile acestor persoane și să-i direcționăm spre o viață pe cât posibil independentă.
Referințe:
Bannerman, D. J., Sheldon, J. B., Sherman, J. A., & Harchik, A. E. (1990). BALANCING THE ROGHT TO HABILITATION WITH THE RIGHT TO PERSONAL LIBERTIES: THE RIGHTS OF PEOPLE WITH DEVELOPMENTAL DISABILITIES TO EAT TOO MANY DOUGHNUTS AND TAKE A NAP. JOURNAL OF APPLIED BIEHAVIOR ANALYSIS, 79-89.
Clark, R. W., & Lattal, A. D. (1993). Workplace Ethics. Winning the Integrity Revolution. Boston: Rowman & Littlefield Publishers, Inc.
Houten, R. V., Axelrod, S., Bailey, J. S., Favel, J. E., Foxx, R. M., Iwata, B. A., et al. (1988). THE REIGHT TO EFFECTIVE BEHAVIORAL TREATMENT. JOURNAL OF APPLIED BEHAVIOR ANALYSIS, 381-384.
